Protecția solară – mituri, riscuri și adevăr despre produsele cu SPF
- Grace Aesthetic
- 18 iun.
- 12 min de citit
„Crema cu SPF este toxică și crește riscul de cancer”. Protecția împotriva soarelui este un subiect intens dezbătut în timpul verii, iar aceste idei alarmiste au semănat confuzie și îngrijorare în rândul multor oameni interesați de sănătatea pielii. Care este însă realitatea bazată pe știință? În rândurile de mai jos vom explica rolul real al protecției solare, pericolele dovedite ale expunerii la UV fără protecție, vom demonta miturile despre „SPF toxic” și vom prezenta dovezile clare ale beneficiilor utilizării produselor solare.
Ce este protecția solară și cum funcționează?
Produsele de protecție solară (cunoscute popular ca „produse cu SPF”) sunt produse special formulate pentru a ne proteja pielea de radiațiile ultraviolete nocive emise de soare. Soarele produce două tipuri principale de radiații UV care ne afectează pielea:
Radiații UVB – raze cu lungime de undă mai scurtă, care acționează la suprafața pielii și reprezintă 5% din radiațiile UV care ajung la sol. UVB sunt responsabile de arsurile solare și roșeața imediată, afectând predominant epiderma. Ele pot produce distrugeri directe ale ADN-ului în celule, declanșând mutații care în timp duc la cancer de piele. Intensitatea UVB variază cu ora din zi și sezonul, fiind mai puternică vara și la orele prânzului.
Radiații UVA – raze cu lungime de undă mai lungă, care pătrund mai adânc în piele până în derm și reprezintă 95% din radiațiile UV care ajung la sol. UVA sunt principalele vinovate pentru îmbătrânirea prematură a pielii (riduri, pete pigmentare) și pot suprima imunitatea locală a pielii. Deși UVA nu provoacă arsuri imediate, ele cauzează leziuni oxidative și pot contribui la apariția cancerelor de piele pe termen lung. UVA au intensitate relativ constantă pe tot parcursul zilei și străbat și norii sau geamurile.
Un produs de protecție solară trebuie să ne apere de ambele tipuri de radiații:
Pe etichetele produselor, SPF (Sun Protection Factor) indică nivelul de protecție doar împotriva UVB – adică în ce măsură produsul întârzie și reduce arderea pielii de către UVB.
Pentru UVA, produsele marcate „broad spectrum” (spectru larg), cele cu simbolul UVA într-un cerc sau cu sistemul asiatic PA+++ confirmă că produsul oferă și protecție eficientă împotriva radiațiilor UVA.
Recomandăm alegerea întotdeauna a unui produs cu spectru larg (UVA și UVB), cu SPF de minim 30.
Protecția solară funcționează prin intermediul filtrelor UV din compoziție, de două tipuri:
Filtrele minerale/fizice (precum oxidul de zinc sau dioxidul de titan) formează o barieră la suprafața pielii care reflectă și dispersează razele UV, împiedicându-le să pătrundă. Ele acționează ca niște oglinzi microscopice.
Filtrele chimice/organice, pe de altă parte, sunt molecule organice care absorb radiația UV imediat ce aceasta atinge pielea, apoi o transformă în energie inofensivă (căldură).
Important de știut: niciun produs nu blochează 100% radiațiile – de pildă, SPF 30 oprește aproximativ 97% din radiații, iar SPF 50 aproximativ 98%. Însă folosirea constantă a protecției reduce dramatic doza de radiații ce ajunge în piele de-a lungul timpului, protejându-ne astfel de efectele cumulative nocive.
De ce sunt periculoase razele UV? Legătura cu cancerul de piele
Expunerea excesivă la ultraviolete este cel mai important factor de risc pentru îmbolnăvirea de cancer de piele. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că radiațiile UV, fie ele de la soare sau surse artificiale (solare), stau la baza majorității cancerelor cutanate. Atât de puternică este legătura cauzală încât OMS, prin Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC), a clasificat radiația UV solară drept carcinogen de clasa I (cancerigen cunoscut pentru om) – în aceeași categorie cu fumatul. Altfel spus, pentru pielea noastră, soarele este un agent cancerigen cert.
În fiecare an se înregistrează un număr uriaș de cancere cutanate la nivel global, corelat cu expunerea la soare. În 2020, peste 1.5 milioane de oameni au fost diagnosticați cu diverse forme de cancer de piele și peste 120.000 de decese au fost atribuite acestor cancere. Desigur, există mai multe tipuri de cancere cutanate, cu caracteristici și gravitate diferită:
Carcinomul bazocelular (CBC) – cel mai frecvent tip de cancer de piele. Apare de obicei pe zone fotoexpuse (față, scalp, gât) la persoanele de vârstă mijlocie sau înaintată. Evoluează lent și rar metastazează, însă poate invada local țesuturile dacă nu este tratat. Se manifestă ca o leziune perlă, lucioasă, uneori cu cruste sau mici vase de sânge vizibile.
Carcinomul scuamocelular/spinocelular (CSC) – al doilea cel mai comun tip. Poate apărea ca o leziune roșiatică, adesea cu cruste sau ca o rană care nu se vindecă. Are o probabilitate ceva mai mare de extindere (metastazare) comparativ cu CBC, mai ales dacă este localizat pe buze sau urechi, însă tratat la timp prognosticul este foarte bun.
Melanomul malign – tipul de cancer de piele cel mai agresiv și periculos, dar mai rar ca apariție (aprox. 1% din cancerele cutanate). Se dezvoltă din celulele melanocitare (cele care dau pigmentul alunițelor) și poate semăna cu o aluniță asimetrică, cu culori neregulate sau margini difuze. Melanomul are risc înalt de metastazare dacă nu este depistat precoce, însă depistat la debut și excizat, șansele de vindecare sunt foarte mari.
Toate aceste forme de cancer sunt strâns legate de expunerea la UV. Arsura solară repetată în copilărie și adolescență crește semnificativ riscul de melanom mai târziu în viață. Expunerea cronică cumulativă (ani de soare fără protecție) contribuie la apariția carcinoamelor cutanate la vârsta adultă. Practic, radiația UV determină deteriorări în lanțul ADN al celulelor pielii – inițial apar mutații, apoi aceste celule alterate se pot înmulți necontrolat, scăpând de sub supravegherea sistemului imunitar, și astfel se formează tumori. Pe lângă cancer, soarele în exces provoacă și fotoîmbătrânire (riduri, piele uscată, pete pigmentare) și poate genera leziuni precanceroase (keratoze actinice). Așadar, soarele ne poate dăuna grav pielii dacă nu ne protejăm adecvat.
Vestea bună este că aceste cancere de piele pot fi prevenite într-o mare măsură! Cancerul cutanat este considerat de specialiști un cancer prevenibil, deoarece factorul cauzal major (expunerea UV) poate fi redus prin măsuri simple de fotoprotecție. Vom vedea în continuare cum ne ajută concret cremele cu SPF în acest demers și de ce temerile legate de „toxicitatea” lor nu sunt susținute științific.
„SPF-ul este toxic?” – Demontarea miturilor despre crema de protecție
În ciuda dovezilor copleșitoare despre nocivitatea radiațiilor UV, în ultimii ani au luat amploare teorii care pun sub semnul întrebării siguranța produselor cu SPF. Să analizăm cele mai comune mituri și de unde provin ele, confruntându-le cu datele științifice.Principalii factori care au alimentat această percepție eronată cum că protecția solară ar putea „crește riscul” de cancer sunt:
Studii de laborator pe animale sau celule, interpretate alarmist
Câteva cercetări preclinice au sugerat potențiale efecte negative ale unor ingrediente din cremele solare, însă condițiile acestor studii sunt departe de utilizarea reală la om. De exemplu, un studiu pe șoareci fără blană a raportat dezvoltarea mai rapidă a tumorilor cutanate la animalele expuse la doze masive de UV și tratate cu retinil palmitat (o formă de vitamina A adăugată în unele creme) – ceea ce a stârnit temeri că această substanță ar fi „cancerigenă”. Ulterior, dermatologii au reevaluat critic datele și au concluzionat că nu există dovezi convingătoare că retinil palmitatul din cremele cu SPF ar cauza cancer de piele. De fapt, retinoizii (derivați de vitamina A) sunt folosiți terapeutic de zeci de ani în dermatologie pentru a preveni anumite forme de cancer de piele la pacienții cu risc, fără să se observe efecte cancerigene.
La fel, alte ingrediente chimice (precum oxybenzone sau octinoxate) au fost acuzate (mai ales online) că ar fi „perturbatori hormonali” pe baza unor studii pe animale sau in vitro. Până în prezent, însă, nu s-a demonstrat niciun efect nociv relevant la om în utilizarea normală a acestor filtre – concentrațiile din sânge detectate ocazional sunt infime, iar autoritățile sanitare UE monitorizează și reglementează strict aceste substanțe în produsele de protecție solară pentru a asigura siguranța lor. Cu alte cuvinte, simplul fapt că putem detecta urme dintr-un ingredient în organism nu înseamnă că acel ingredient provoacă boală.
Senzația falsă de siguranță care duce la expunere excesivă la soare
Un alt argument folosit de critici este că aplicarea produsului cu SPF „ne face să stăm mai mult la soare”, crescând astfel expunerea totală la UV. În trecut, în anii 1990, unele studii observaționale remarcau paradoxal că utilizatorii de protecției solare aveau rată similară sau chiar ușor crescută de melanom comparativ cu neutilizatorii – interpretarea ulterioară a fost că mulți oameni aplicau produsul o singură dată, apoi petreceau mult prea mult timp în soare, supraevaluând protecția. De asemenea, vechile produse nu protejau deloc contra UVA, deci utilizatorii evitau arsurile (UVB) dar acumulau doze mari de UVA. Problema nu era produsul în sine, ci modul de utilizare.
Altfel spus, dacă aplicăm SPF, nu înseamnă că putem sta o zi întreagă la plajă în orele de vârf fără consecințe. Produsele de protecție solară nu blochează 100% razele și se inactivează treptat (prin transpirație, înot, frecare de prosop etc.), deci reaplicarea la fiecare ~2 ore și evitarea intervalului orar de maximă intensitate (11:00–16:00) rămân esențiale. Atunci când cineva folosește corect produsul – ca parte dintr-o strategie de protecție (alături de haine, pălărie, ochelari de soare, umbră) – expunerea sa cumulată la UV scade, nu crește, comparativ cu situația în care nu ar folosi SPF. Așadar, „falsa siguranță” este un factor de risc doar dacă utilizăm necorespunzător produsul (spre exemplu, aplicăm prea puțin sau uităm să reaplicăm), dar vina nu aparține produsului în sine.
Dezinformare online și interese comerciale „alternative”
Nu în ultimul rând, mulți au fost influențați de valul de postări virale de pe internet (TikTok, bloguri naturiste) în care persoane fără pregătire medicală clamează că “protecția solară este toxică”. Aceste afirmații senzaționale nu se bazează pe niciun studiu științific valid nou – sunt reinterpretări eronate sau scoase din context ale datelor existente. Din păcate, rețelele sociale au permis acestor mesaje alarmiste să se propage rapid, creând panică și confuzie.
Unii „guru” ai stilului de viață natural promovează renunțarea la SPF cu argumentul că ar fi „chimicale artificiale” – în timp ce vând propriile lor uleiuri/creme pretins naturale sau suplimente pentru protecție solară, produse care nu au eficacitate demonstrată. Se creează astfel un conflict de interese ascuns: se sperie publicul în legătură cu produsele testate clinic și aprobate de autorități, pentru a-l direcționa către alternative netestate sau insuficient reglementate.
Nu există niciun substitut miraculos pentru fotoprotecția clasică. A refuza crema cu SPF pe baza unor zvonuri de pe internet înseamnă, de fapt, a-ți expune pielea direct unui agent cancerigen dovedit – razele UV. Afirmația că „SPF provoacă cancer” este deci 100% falsă și periculoasă, iar cei care o propagă ignoră consensul comunității științifice globale.
Ce spun studiile medicale despre siguranța și eficiența SPF?
Există dovezi solide, de natură științifică, că utilizarea zilnică a fotoprotecției este benefică și sigură:
Crema cu SPF NU cauzează cancer de piele – dimpotrivă, îl previne
În prezent, nu avem nicio dovadă clinică că aplicarea regulată a protecției solare ar induce vreo formă de cancer cutanat. Aceasta este poziția unanimă a instituțiilor de sănătate și a experților oncologi. Soarele este factorul care cauzează cancer, nu crema de protecție – lucru cert demonstrat.
În schimb, fotoprotecția a arătat în studii pe oameni că reduce incidența cancerului de piele. Un exemplu de referință: un studiu clinic realizat în Australia și publicat în Journal of Clinical Oncology, a urmărit peste 1600 de adulți timp de 10 ani. Rezultatul? Grupul care a folosit produsul cu SPF zilnic a înregistrat cu 50% mai puține cazuri de melanom malign față de grupul care folosea ocazional.
Și mai remarcabil, numărul de melanoame invasive (cele periculoase, care trec de stratul superficial) a fost cu ~73% mai mic în rândul utilizatorilor consecvenți de SPF. Această reducere semnificativă statistic confirmă ceea ce era de așteptat: dacă protejăm pielea de radiațiile mutagene, scade probabilitatea ca mutațiile să se acumuleze și să formeze un melanom.
De asemenea, același studiu și altele ulterioare au arătat scăderea incidenței de carcinom scuamocelular cu ~40% la utilizatorii zilnici de protecție solară. Carcinomul bazocelular, deși nu a fost semnificativ redus în acele teste, are oricum o evoluție foarte lentă și apare la vârste înaintate – e posibil ca beneficiile să devină mai evidente pe perioade de urmărire mai lungi. Per total, datele epidemiologice susțin clar eficacitatea fotoprotecției în reducerea riscului de cancere cutanate.
Protecția solară previne lezarea ADN-ului din piele
Dincolo de statistici populaționale, cercetările la nivel celular și molecular confirmă beneficiile SPF-ului. De pildă, o analiză publicată în 2017 a trecut în revistă experimente pe piele umană (in vivo și in vitro) și a concluzionat că aplicarea corectă a cremei fotoprotectoare are efect demonstrabil în prevenirea deteriorării ADN cauzate de radiațiile UV.
S-au identificat markeri moleculari ai leziunilor de ADN (cum ar fi dimerii timină-timină induși de UVB) și s-a observat că pielea protejată cu SPF dezvoltă mult mai puține astfel de leziuni comparativ cu pielea neprotejată expusă la aceeași doză de radiație. Aceasta este o dovadă directă că fotoprotecția atacă problema la sursă – adică filtrează razele înainte ca acestea să poată produce mutații în celule. Beneficiul nu este doar teoretic, ci efectiv, la nivel biologic.
Consensul experților și recomandări oficiale
Organizațiile medicale de prestigiu la nivel mondial încurajează ferm utilizarea protecției solare. Organizația Mondială a Sănătății include fotoprotecția în recomandările sale de prevenire a cancerului cutanat, alături de evitarea solarului și a expunerii excesive.
Academia Americană de Dermatologie (AAD), Societatea Europeană de Dermatologie (EADV), Fundația pentru Cancer de Piele și multe altele desfășoară campanii de informare sub sloganul „Protejați-vă pielea, purtați cremă cu SPF în fiecare zi!”. Acestea recomandă tuturor persoanelor, indiferent de fototip, aplicarea zilnică a unei creme cu spectru larg, SPF 30 sau mai mare, ca parte din rutina de îngrijire, pentru a preveni cancerele de piele și fotoîmbătrânirea.
De asemenea, ghidurile medicale subliniază că protecția solară este importantă pe tot parcursul anului, nu doar vara – radiațiile UVA sunt prezente și iarna, iar zăpada sau apa pot reflecta UV crescând expunerea. Mesajul general al comunității științifice este clar: fotoprotecția nu este opțională, ci esențială pentru o piele sănătoasă. Iar efectele sale pozitive se acumulează în timp – studiile sugerează și beneficii estetice (piele cu aspect mai tânăr la cei ce folosesc constant SPF față de cei ce nu folosesc).
În lumina acestor dovezi, devine evident că ideea de „SPF toxic” este un mit rezultat din interpretări greșite. Cercetătorii atrag atenția că renunțarea la protecția solară poate duce la o creștere a cazurilor de cancer cutanat, după cum s-a observat din păcate la populațiile care nu folosesc protecție adecvată. Din fericire, tot mai mulți oameni conștientizează importanța acestui “gest mic cu impact mare” – aplicarea produsului cu SPF în fiecare dimineață poate fi considerată o investiție zilnică în sănătatea pielii pe termen lung.
Recomandări privind alegerea produselor de protecție solară
Concluzia? Fotoprotecția solară salvează, nu sabotează. Folosirea produselor cu SPF nu este doar sigură, ci și vitală pentru prevenirea cancerului de piele și menținerea unui aspect tânăr și sănătos al pielii. Desigur, este important să alegem produse de calitate și să le folosim corect.
Cremă de protecție solară cu filtre chimice (organice) – Poți opta pentru formule cu filtre UV moderne (de ex. avobenzon, octocrilen, Tinosorb, Mexoryl etc.), care oferă protecție cu spectru larg UVA și UVB. Aleg un produs cu SPF 30 până la 50+, rezistent la apă (dacă îl folosiți la înot sau sport) și potrivit tipului de piele (există loțiuni mai lejere pentru ten gras sau creme hidratante pentru ten uscat). Filtrele chimice sunt fotostabile în produsele de ultimă generație și asigură protecție ridicată fără a lăsa urme albe. Sunt ideale pentru uzul cotidian, sub machiaj sau în activitățile zilnice. Aplicarea se face cu ~20 de minute înainte de expunere și este necesară reaplicare la fiecare 2 ore dacă stați în continuare la soare.
Cremă de protecție solară cu filtre minerale (fizice) – Conține ingrediente minerale active precum oxidul de zinc și/sau dioxidul de titan, care blochează fizic spectrul UVA/UVB. Aceste produse sunt adesea recomandate persoanelor cu piele sensibilă sau alergică, copiilor mici, precum și gravidelor, deoarece filtrele minerale au un profil de siguranță excelent. Cremele minerale mai noi sunt formulate astfel încât să lase un aspect invizibil sau ușor tentat pe piele, evitând pelicula albicioasă caracteristică vechilor creme cu zinc. Pentru zonele cu toleranță mai dificilă (de exemplu în jurul ochilor, unde filtrele chimice pot da usturime) o cremă minerală este o alegere foarte bună. Ca și în cazul celorlalte, optează pentru SPF minim 30 (ideal 50) și reaplică frecvent dacă ești în aer liber mult timp.
Produse fotoprotectoare specializate sau hibride – Pe lângă clasicele creme de față și loțiuni de corp, există și variante adaptate diverselor necesități: stick-uri cu SPF (utile pentru reaplicări pe zone mici, nas, urechi, cicatrici), pudre sau spray-uri (pentru cei care nu tolerează textura cremoasă), precum și produse hibrid (ce combină filtre chimice și minerale pentru a obține atât eficiență maximă, cât și tolerabilitate). Indiferent de formă, ce contează este să folosești constant fotoprotecția. Un produs potrivit este acela pe care îl vei aplica zilnic cu plăcere, deci găsește textura potrivită și integrează produsul în rutina zilnică.
Folosește zilnic produsul SPF care ți se potrivește cel mai bine
Iar ca protecția să fie eficientă pe termen lung, ține cont și de aceste sfaturi simple, dar importante.
Aplică cantitatea suficientă de produs de protecție solară: două linii generoase de cremă aplicate pe degetul arătător și mijlociu pentru față și gât, și aproximativ 6 lingurițe (30 ml) pentru tot corpul (față și gât – 1 linguriță, brațe – 1 linguriță, piept și abdomen – 1 linguriță, spate – 1 linguriță, picioare – 2 lingurițe). Este important să știi că majoritatea persoanelor folosesc o cantitate prea mică, ceea ce reduce semnificativ eficiența protecției indicate pe ambalaj.
Ai grijă să acoperi complet toate zonele expuse: fața, gâtul, urechile, decolteul, brațele și mâinile. Nu uita de buze – folosește un balsam special cu SPF.
Pe lângă protecția solară topică, nu neglija și celelalte măsuri esențiale: poartă pălării cu boruri largi, ochelari de soare, haine subțiri cu mâneci lungi și caută umbra în intervalul orar 11:00–16:00. Evită, pe cât posibil, expunerea la solar.
În concluzie, putem afirma că fotoprotecția nu este doar o preocupare estetică, ci o investiție în sănătate. În ciuda controverselor răspândite online, consensul științific global este clar: utilizarea zilnică a produsului cu SPF adecvat scade riscul de cancer de piele și nu prezintă riscuri pentru organism. Ca orice inovație medicală, produsele de protecție solară ne ajută atunci când sunt folosite corect și informat. La Grace Aesthetic Otopeni, misiunea specialiștilor noștri este să te susținem în adoptarea unor obiceiuri sănătoase pentru pielea ta, oferindu-ți informații verificate și tratamente eficiente. Așadar, bucură-te de soare în mod responsabil – protejează-ți pielea, iar aceasta te va proteja la rândul ei, toată viața!
